Connectat

7 strategii de marketing cărora cu toții le cădem pradă

În ziua de astăzi, fiecare dintre noi, consumatorii devine unul dintre cei mai urmăriți oameni din lume de către toți specialiștii care se ocupă cu cercetarea publicului. E

i ne studiază pentru a-și da seama care sunt preferințele noastre în materie de cumpărături și pentru a-și da seama cum să își vândă mai bine produsele.

 

De fiecare dată, specialiștii de marketing încearcă să inventeze tehnici tot mai inovative și mai atrăgătoare pentru a ne face să achiziționăm anumite produse, fie că avem sau nu o adevărată nevoie de ele. De aceea, cei mai mulți dintre noi cad pradă acestor tehnici de marketing.

Dacă și tu ți-ai dat seama de acest lucru și îți dorești să nu mai fii influențat de toate aceste strategii înșelătoare, atunci te afli în locul potrivit.

Mai jos vei putea descoperi unele dintre cele mai comune trucuri folosite în această industrie și astfel le vei putea evita și tu.

 

1. Aparențele vizuale înșelătoare

Pentru a scoate în evidență prospețimea unui produs și pentru a face alimentele precum hamburgerii să arate mult mai frumos și mai apetisant, fotografii stropesc cu puțină apă pe suprafața lor. Această tehnică este atât de plină de succes încât este folosită și de vânzătorii de legume.

 

2. Sloganurile anti-reclamă

„Ne pare rău, dar nu îți putem vinde asta.” Acesta este unul dintre mesajele subliminale ale unor sloganuri Volkswagen.

A reușit această abordare să oprească pe cineva din a cumpăra mașinile lor? Din contră, mai multă atenție înseamnă mai multe vânzări.

 

3. Supraprețul

Acest truc viclean se pare că funcționează cu orice client. Cele mai scumpe bunuri sunt puse în față, în timp ce acelea mai ieftine în spate.

Cu toate că acele produse sunt mai ieftine, ele sunt oricum la suprapreț. Această tactică este folosită cu succes în restaurante de cele mai multe ori.

 

O sticlă de aceeași apă minerală are un anumit preț în supermarket, un altul la gară și un altul la restaurant.

Oamenii tind să vadă restaurantele ca fiind mai de încredere în ceea ce privește calitatea, așa că prețurile produselor de acolo sunt de 2-3 ori mai mari.

 

4. Prețul momeală

Costul ridicat este o noțiune relativă în general. Un produs care are un preț momeală funcționează prin a face alte produse să pară rezonabil de scumpe în comparație cu el. Acest efect îl face pe cumpărător să se asigure că face alegerea „corectă”.

 

5. Reducerile false de preț

În magazine vedem deseori etichete cu prețuri vechi tăiate și cu un preț nou scris cu caractere mari.

Dar puțini oameni realizează că de fapt această reducere de preț este fictivă. Vânzătorii pur și simplu măresc prețul original cu 20% sperând că nimeni nu își va aduce aminte de el.

 

Un alt exemplu de reduceri false este atunci când ni se oferă spre exemplu o prăjitură și o cafea pentru 15 lei.

Nu contează că fiecare produs individual costă câte 5 lei, subconștientul nostru percepe asta ca pe o afacere destul de bună.

 

6. Oglinzile care te flatează

Magazinele de haine se folosesc cu succes de anumite lumini și oglinzi care „slăbesc” pentru a te face să arăți mai bine și mai atrăgătoare în fața ta.

De fapt, poți cumpăra un produs care ți-a plăcut în magazin doar pentru a descoperi când ajungi acasă că el de fapt nu este chiar așa.

 

7. Efectul Gruen

Primul mall închis din lume a fost creat de arhitectul Victor Gruen.

Înainte de Gruen, mall-urile erau considerate a fi clădiri cu un singur nivel și cu încăperi ce vindeau haine separate doar de niște alei. Arhitectul a reușit să îmbine mai multe magazine sub un singur acoperiș pentru a crea un magazin universal.

 

Conceptul Gruen înglobează o lume perfect sigură care mereu este primitoare, organizată și confortabilă; un loc fără ferestre sau ceasuri.

Astăzi, mai toate mall-urile sunt create într-un stil la modă; un astfel de mediu îi face pe oameni să intre într-o stare de dezorientare și ușoară transă și să uite de scopul pentru care se află acolo de fapt.

 

Mergând în interioru unui mare centru comercial, deseori ne putem da seama că ne pierdem abilitatea de a lua decizii raționale. Ca rezultat, suntem mai predispuși la a face cumpărături impulsive și să cheltuim mai mult decât am planificat inițial.